Adevar sau minciuna?

Restituirea celor 17.000 hectare, teren cu vegetatie forestiera, Asociatiei Composesorale Borsa, adevar sau minciuna?

Cu referire la ultimele evoluții, ale scandalului creat de Asociația Composesorală Borșa, sunt necesare  câteva clarificări, pentru a înțelege  cum și  de ce s-a ajuns în această situație.

În primul rând câteva clarificări legislative:

Legea nr. 1/2000.

”ART. 25 (1) Reconstituirea dreptului de proprietate şi punerea în posesie a titularilor, în cazul terenurilor forestiere, precum şi eliberarea titlurilor de proprietate se fac de comisiile locale şi, respectiv, comisiile judeţene, în condiţiile şi cu procedura stabilite de Legea fondului funciar nr. 18/1991, cu modificările şi completările ulterioare, de Legea nr. 169/1997, de regulamentul privind procedura de constituire, atribuţiile şi funcţionarea comisiilor pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, a modelului şi modului de atribuire a titlurilor de proprietate, precum şi punerea în posesie a proprietarilor, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1172/2001, cu modificările şi completările ulterioare, şi conform prezentei legi .

”ART.26(1)Foștilor membri ai formelor asociative de proprietate asupra terenurilor cu vegetație forestieră (s.n), composesorate, obști de moșneni în devălmășie, obști răzeșești nedivizate, păduri grănicerești și alte forme asociative asimilate acestora, precum și moștenitorilor acestora, care au formulat cereri de reconstituire a dreptului de proprietate în baza art. 46 din Legea fondului funciar nr. 18/1991, republicată, li se va elibera un singur titlu de proprietate, cu mențiunea la titular: “composesorat”, “obște de moșneni”, “obște de răzeși”, “păduri grănicerești”, alte asociații și cu denumirea localității respective. (2) Suprafața restituită formelor asociative nu poate depăși suprafața rezultată din aplicarea reformei agrare din anul 1921. (3) Titlul de proprietate va fi însoțit de o schiță de amplasament a suprafeței de teren forestier care a aparținut composesoratului, obștii de moșneni, obștii de răzeși etc., ce urmează a fi restituit, și de o anexă cuprinzând numele, prenumele și, când este cazul, cota-parte ce i se cuvine fiecăreia dintre persoanele prevăzute la alin. (1), pe baza actelor care le atestă această calitate și în limitele prevăzute în aceste acte. ———-

Alin. (1) al art. 26 a fost modificat de pct. 28 al art. I, Titlul VI din LEGEA nr. 247 din 19 iulie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 653 din 22 iulie 2005.

(2) Formelor asociative li se va restitui în întregime suprafaţa avută în proprietate. ———- Alin. (2) al art. 26 a fost modificat de pct. 28 al art. I, Titlul VI din LEGEA nr. 247 din 19 iulie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 653 din 22 iulie 2005.

(2^1) În cazul în care forma asociativă a fost în devălmăşie, fără specificarea cotei-părţi pentru fiecare asociat deposedat, suprafaţa ce se restituie se stabileşte în cote-părţi egale, în limitele prevăzute la alin. (2). ———- Alin. (2^1) al art. 26 a fost introdus de pct. 39 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 102 din 27 iunie 2001, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 350 din 29 iunie 2001.

(2^2) Suprafaţa restituită formelor asociative cuprinde numai terenurile pentru care s-au formulat cereri. (s.n.)

Art. 28.”(2) În termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi un comitet ad-hoc va solicita judecătoriei în a cărei rază teritorială sunt situate terenurile, pe baza certificării dreptului de proprietate sau de moștenire de către comisiile locale, autorizarea formelor asociative de administrare și de exploatare a terenurilor forestiere.

(3) Comitetul ad-hoc va prezenta judecătoriei, o dată cu cererea și cu certificatul eliberat de comisia locală, un statut autentificat de notarul public, în care se vor stabili structura acestora, organele de conducere, modul de exploatare a terenurilor forestiere, în condițiile legii, drepturile și obligațiile membrilor, răspunderi, sancțiuni, modul de dizolvare, precum și alte prevederi specifice.

(4) Prin hotărâre judecătorească formele asociative de exploatare în comun, constituite în condițiile și cu respectarea regimului silvic prevăzut de lege, dobândesc calitatea de persoană juridică. Hotărârea judecătorească va fi înscrisă într-un registru special ținut de judecătorie. ”

Prin legea nr. 247/ 2005,art. 28. a fost modificat  după cum urmează ” In vederea organizãrii administrãrii terenurilor forestiere prevãzute la art. 26 din prezenta lege şi a determinãrii responsabilitãţilor cu privire la administrarea lor, persoanele îndreptãţite(s.n.) se vor reorganiza, în baza acestei legi, în formele asociative iniţiale.

(2) In termen de 90 de zile de la data intrãrii în vigoare a prezentei legi un comitet ad-hoc va solicita judecãtoriei în a carei raza teritorialã sunt situate terenurile recunoaşterea formelor asociative de administrare şi de exploatare a terenurilor forestiere.

(3) Comitetul ad-hoc va prezenta judecãtoriei, o data cu cererea, un statut în forma autenticã sau certificatã de avocat, în care se vor stabili structura acestora, organele de conducere, modul de administrare a terenurilor forestiere, în condiţiile legii, drepturile şi obligaţiile membrilor, raspunderi, sancţiuni, modul de dizolvare, precum şi alte prevederi specifice.

(4) Prin hotãrâre judecãtoreascã formele asociative de administrare în comun, constituite în condiţiile şi cu respectarea regimului silvic prevãzut de lege, redobândesc calitatea de persoana juridicã. Hotãrârea judecãtoreascã va fi înscrisã într-un registru special ţinut de judecãtorie.

(5) Suprafeţele forestiere aflate în proprietate comuna, conform naturii acestora, rãmân în proprietate indivizã pe toatã durata existenţei lor.

(6) Membrii formelor asociative aflaţi în devãlmãşie sau indiviziune nu pot înstrãina propriile cote-pãrţi unor persoane din afarã acestora.

(7) Terenurile acestor forme asociative nu pot fi înstrãinate în nici un mod, în întregime sau în parte.

(8) In cazul dizolvãrii formelor asociative proprietatea indivizã a acestora va trece în proprietatea publica a consiliilor locale în raza cãrora se afla terenurile respective.”

 

Ce se  deduce, în mod obligatoriu, din conținutul acestor acte normative ?

  1. numai persoanele fizice care au avut în proprietate terenuri forestiere, într-o formă asociativă, sau moștenitorii lor, pot formula  cereri de restituire a  acestor terenuri ,
  2. persoanele respective, se pot asocia, în cadrul formelor asociative anterioare, sens în  care trebuie să parcurgă pașii arătați în actele normative, sus citate.
  3. entitățile asociative anterioare, nu au fost reînființate.
  4. dintr-o entitate asociativă anterioară se pot constitui mai multe entități asociative, la cerere, respectând doar forma asociativă anterioară.
  5. drepturile de proprietate trebuie dovedite cu titluri de proprietate, inclusiv cotele-părți.

55 persoane, foști proprietari și moștenitori ai acestora din fostul Composesorat Borsa, s-au constituit în entitatea  Asociația Composeorală Borșa. Alte persoane fizice nu au formulat cereri în termenul prevăzut de lege.

Această asociație ,după ce a fost preluată de  domnul Mihali Matei, în condiții cel puțin suspecte, dar nu înțelegem, acum,  să comentăm acest lucru, prin cererea cu nr. 1048/2000 *, solicită retrocedarea suprafeței de 11325,8 ha, afirmând, într-un paragraf anterior că  i-a fost reconstituit potrivit legii, 17.000 ha, suprafața de 11325,8 ha, reprezentând o diferență de teren, în conformitate cu amenajamentul din 1924-1927 .Cum termenul  de formulare a cererii era depășit, domnul   Mihali Matei găsește soluția înregistrând cererea în fals,sub un număr preexistent al altor persoane.

Ca o primă constatare, cererea nu este formulată de  persoanele îndreptățite, cum prevede legea și cum s-a făcut  anterior ci de o entitate asociativă, Asociația Composesorală Borșa.  Din capul locului, cererea era inadmisibilă, nefiind făcută de persoanele îndreptățite , potrivit legii ,ci de o persoană juridică constituită  doar pentru a administra patrimoniul asociaților săi .

Comisia Locală Borșa propune  reconstituirea drepturilor de proprietate, deși trebuia să-l trimită la plimbare pe domnul administrator al Asociației  Composesorale, pentru că nu avea calitatea  de a cere o astfel  de restituire, această calitate având-o doar foștii proprietari ( subiect activ calificat) din  forma asociativă a fostului Composesorat.

Comisa Județeană invalidează propunerea, deși nu realizează că cererea este făcută de o persoană fără calitate, însușindu-și concluziile, dinn referatul  Colectivului de lucru , respective inexistența cererilor individuale.

Această hotârâre este atacată, de Asociația Composesorală Borșa în instanță, inițial la Judecătoria Vișeu de Sus, apoi ,în urma unei cereri de strămutare , admisă,  cauza  a fost trimisă la Judecătoria  Aleșd.

Prin sentința civilă nr.217 din 5.04.2004, dosar nr. 769/2003 al Judecătoriei Aleșd*, este admisă plângerea Asociației Composesorale

Borșa și” dispune reconstituirea dreptului de proprietate în favoarea reclamantei asupra suprafeței de 17.000 ha teren cu vegetație forestieră” cu motivarea halucinantă că, deși prin dispozițiunile legale în materie, cererea de reconsituire trebuie făcută de persoana fizică sau moștenitorul său, împrejurarea că cererea a fost făcută de către Asociația Composesorală, nu  poate înlătura dreptul conferit de lege persoanelor fizice. Fals. Dacă legiuitorul a instituit anumite reguli și obligații, judecătorul ,nu are nici  puterea ,nici dreptul de a hotărâ exact contrariul, mai ales că nu a existat nici un mandat dat  de acele persoane.  Apoi, de ce, același judecător, deși recunoaște că drepturile aparțin unor persoane fizice, reconstituie dreptul de proprietate  unei asociații, când astfel de asociații nu pot avea în patrimoniul lor drepturi de proprietate asupra  terenurilor, scopul lor, fiind doar de administare și exploatare. Această hotărâre  este un monument de incompetență  și pentru că, se pronunță asupra ceia ce nu s-a cerut fiind solicitată reconstituirea pentru suprfața de 11325,8 ha, nu se indică , unde sunt amplasați cele 17.000 ha , (poate pe lună ?)nu există nici o motivare în drept, nu se indică probele care au stat la baza hotărârii.                Dar să analizăm pe  ce s-a  bazat, cererea de reconstituire. Pe un înscris datat 31 decembrie 1937, respectiv, un borderou al fostului Composesorat, deci un act intern ,fără nici o valoare  juridică, în dovedirea proprietății. În finalul actului se concluzionează că dețin 22.576.8 jugh. cadastrale (cca.12992,49 ha ). Dacă ar avea un gram de  veridicitate acest act și atunci, maximul ce se putea cere, era mult sub 17.000 ha, fără a mai pune la socoteală că, au mai fost restituite alte suprafețe  anterior.Dar, actul este evident un fals intelectual pentru că, din cele 3 coli funciare, nu rezultă suprafața arătată în final și mai este și un teren agricol și o casă care nu aveau ce căuta la legea nr.1/2000. Falsul putea data , fie de la data precizată în act ,fie   realizat ulterior de cei interesați.

În concluzie, o făcătură judiciară  și ca să fie tacâmul complet, soluția  a rezistat și în căile de atac. De ce au terfelit judecătorii legea , eu nu reușesc să înțeleg ,ci  doar  să presupun, neavând probe concrete.

Ulterior în dos. Nr.1378/331/2007 al Judecătoriei Vălenii de Munte*, se constată falsul comis de Mihali Matei, care este condamnat și se dispune anularea înregistrării cererii de restituire.În acest moment organele statului dovedesc  o totală indolență și nu solicită în termenul prevăzut de lege revizuirea sentinței Judecătoriei Aleșd.

Consider   deci ,că am  demonstrat,  mai  mult  decât convingător, intenția frauduloasă, a pretinsului administrator al Asociației Composesorale Borșa, de a obține din avuția națională, prin înșelăciune și fals,  bunuri de o valoare deosebită, spoleind întreaga națiune dar și încălcarea gravă a legilor țării, atât de organele administrației locale dar și de organele justiției, concluzionez:  restituirea celor 17.000 ha pădure este o minciună gogonată și o înșelătorie murdară.

Cu cât tupeu  să fie înzestrat acest om , dacă poate fi numit om, când ,știind că cererea de retrocedare s-a înregistrat prin fals, că a fost și  condamnat defititiv pentru aceasta, să apară  la diferite televiziuni și pozând în justițiar, să revendice bunuri necuvenite, aducând grave injurii celor care, îndrăznesc să-l contrazică. Și a defilat și pe la Strasburg.

Pentru a ajunge la normalitate și la respectarea legii ,ce este de făcut ?

În opinia mea, trebuie desființată ,de urgență , sentința civilă nr.217 din 5.04.2004, dosar nr. 769/2003 al Judecătoriei Aleșd. Dar cum ?

Apelez , în calitatea mea de cetățean al acestei  țări, la organele statului ,care au calitatea legală de a o face, să pornească proceduri de desființare a acestei sentințe, în special la organele de justiție , C.S.M ., D.N.A., Parchetul General, pentru   ca  mințile luminate din aceste structuri ,să găsească calea legală,  justiția a greșit fundamental și are nu numai obligația morală, să repare ceia ce a greșit , ci  însăși obligația legală, pentru că au jurat să apere  Constituția  și legile țării.

Avansez și eu, cu cunoștințele mele juridice limitate, următoarele scenarii:

1.Potrivit art.242 din codul penal:

”   (1) Inducerea în eroare a unei persoane prin prezentarea ca adevărată a unei fapte mincinoase sau ca mincinoasă a unei fapte adevărate, în scopul de a obţine pentru sine sau pentru altul un folos patrimonial injust şi dacă s-a pricinuit o pagubă, se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani. (2) Înşelăciunea săvârşită prin folosirea de nume sau calităţi mincinoase ori de alte mijloace frauduloase se pedepseşte cu închisoare de la unu la 5 ani. Dacă mijlocul fraudulos constituie prin el însuşi o infracţiune, se aplică regulile privind concursul de infracţiuni. (3) Acţiunea penală se pune în mişcare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate.”

Oare nu exact acest lucru l-a făcut pretinsul administrator la Asociației Composesorale Borșa ? A pretins că este moștenitorul fostului Composesorat Borșa și a cerut restituirea bunurilor foștilor proprietari din Composesorat, afirmativ de 17.000 ha teren cu vegetație forestieră. Oare și între persoanele juridice există instituția moștenirii ?

Și vin și cu o speță soluționată deja, definitiv, de Curtea de Apel Cluj.

În dosarul nr. 2637/100/2014 al Tribunalului Maramureș a fost trimisă în judecată o persoană pentru că a solicitat  705,672 ha pădure și a obținut prin hotărâre judecătorească 176,418 ha, fără a fi îndreptățită a cere această suprafață de pădure, profitând de o coincidență de nume cu a  foștilor proprietari, persoana fiind condamnată definitiv.

2.Potrivit  art. 509 cod procedură civilă ,se poate cere revizuirea unei hotărâri judecătorești dacă:

1.s-a pronunțat asupra unor lucruri care nu s-au cerut sau nu s-a pronunțat asupra unui  lucru ori s-a dat mai mult decât s-a cerut;

2.obiectul pricinii nu se află în ființă;

  1. un judecător, martor sau expert, care a luat parte la judecată, a fost condamnat definitiv pentru o infracțiune privitoare la pricină sau dacă hotărârea s-a dat în temeiul unui înscris declarat fals în cursul ori în urma judecății, când aceste împrejurări au influențat soluția pronunțată în cauză. În cazul în care constatarea infracțiunii nu se mai poate face printr-o hotărâre penală, instanța de revizuire se va pronunța mai întâi, pe cale incidentală, asupra existenței sau inexistenței infracțiunii invocate. În acest ultim caz, la judecarea cererii va fi citat și cel învinuit de săvârșirea infracțiunii;
  2. un judecător a fost sancționat disciplinar definitiv pentru exercitarea funcției cu rea-credință sau gravă neglijență, dacă aceste împrejurări au influențat

soluția pronunțată în cauză…

  1. statul ori alte persoane juridice de drept public, minorii și cei puși sub interdicție judecătorească ori cei puși sub curatelă nu au fost apărați deloc sau au fost apărați cu viclenie de cei însărcinați să îi apere;
  2. Curtea Europeană a Drepturilor Omului a constatat o încălcare a drepturilor sau libertăților fundamentale datorată unei hotărâri judecătorești, iar consecințele grave ale acestei încălcări continuă să se producă;…..

Consider că s-ar putea apela, cu o argumentație profesionistă, la oricare din cele 6 cazuri, dar cel mai  probabil ar fi că ,hotârârea s-a dat în temeiul unui înscris declarat fals.Cererea de reconstituire s-a înregistrat sub nr. 1048/2000 ori prin  sentința penală nr. 165 din 22 septembrie 2008 ,dosar nr. 1378/331/2007 al Judecătoriei Vălenii de Munte ,s-a anulat cererea  respectivă. În lipsa unei cereri de reconstituire, nu mai poate exista plângere  și nici sentință. Deci din punct de vedere juridic, obiectul pricinii, cererea de reconstituire este nulă.

La fel , acel bordeau datat 31 Decembrie 1937, nu a fost cercetat de nimeni și reprezintă ,chiar la o prima analiză că este un fals intelectual , după  cum am arătat mai sus.

  1. De meditat mai mult și dacă obiectul  juridic al pricinii   se află sau nu în ființă, cererea de reconstituire fiind anulată de instanță, printr-o hotărâre irevocabilă.Și obiectul material, nu mai există, cele 17.000 ha pădure nu există în portofoliul Comisiei Locale Borșa iar dispoziția legală prin care se puteau reconstitui drepturi de proprietate și din fondul forestier de stat, nu mai este în vigoare,în acest sens pronunțându-se Curtea Constituțională. Această soluție este și în termen, tocmai acum, Asociația Composesorală Borșa ,pornind un război total ,prin blocarea conturilor și sechestrarea bunurilor Primariei Borșa și ale Prefecturii Maramureș.

ing. Dobra Darius

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *